Augustin Pacha, episcopul martir

Timisoara in orice colt de Romanie > povestile noastre > Augustin Pacha, episcopul martir

Fiecare stradă din Timişoara are propria poveste. Unele dintre ele sunt numite după evenimente decisive din istoria locală sau naţională, altele poartă numele unor oameni extraordinari. O astfel de stradă este cea care poartă numele martirului Augustin Pacha, primul episcop al Diacezei de Timişoara, nou-înfiinţată după refugiul episcopului Julius Glattfelder la Szeged.

Augustin Pacha s-a născut în satul Moriţfeld (astăzi Măureni, jud. Caraş-Severin), la 26 noiembrie 1870, într-o familie de şvabi bănăţeni, fiind penultimul din cei 13 copii ai acesteia. Pe lângă viitorul episcop, din numeroasa familie vor supravieţui doar două surori şi un frate, devenit la rândul său preot şi abate titular de Timişoara-Fabric, ceilalţi părăsind această lume din cauza variolei, difteriei, „febrei”, alimentaţiei prea puţin variate sau a unor lipsuri încă pregnante în igiena epocii.

Urmează şcoala primară din satul natal şi apoi studiază la gimnaziile din Kecskemét, Timişoara şi Szeged. Studiile teologice le-a urmat la Seminarul din Timişoara, obţinând titlul de Doctor în teologie şi fiind hirotonit preot la 12 august 1893. Datorită calităţilor sale, el va deveni, pe rând, actuar al episcopului Sándor Dessewffy (1900), capelan la Mezökovácsháza, asesor al tribunalului diecezan, secretar episcopal, fiind numit deja la vârsta de 36 de ani canonic onorific și decorat cu ordinul pontifical „Pro Ecclesia et Pontifice”. Din anul 1911 primește titlul de „Canonicus a latere”, ocupând totodată funcția de cancelar episcopal.

În anul 1918, în urma împărţirii Banatului și implicit a teritoriului aproape milenarei Dieceze de Cenad, s-a impus și o reorganizare a administrației bisericești. Astfel, partea vechii Dieceze de Cenad de pe teritoriul României este organizată la 17 februarie 1923 într-o Administratură Apostolică, cu sediul la Timișoara. În urma retragerii ultimului episcop de Cenad, Julius Glattfelder, la Szeged, a fost numit, la 12 martie 1923, administrator apostolic al părții revenite României din vechea Dieceză de Cenad, canonicul Dr. Augustin Pacha.

La 3 aprilie 1927, Mons. Augustin Pacha este numit episcop titular de Lebedus și administrator apostolic al Episcopiei de Timișoara de către Sf. Scaun (consacrat episcop titular la 15/27 mai 1927, în Domul din Timişoara, de către arhiepiscopul Angelo Maria Dolci, nunțiul apostolic în România). În anul 1928, PS Augustin Pacha a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Münster (Germania).

La 11 iulie 1929, la exact 900 de ani de la întemeierea vechii Dieceze de Cenad, este încheiat Concordatului dintre Regatul României și Sfântul Scaun. Astfel, în 5 iunie 1930, este înființată o nouă dieceză, Dieceza de Timișoara. Episcopul Dr. Augustin Pacha este numit episcop diecezan de Timișoara în data de 16 octombrie 1930, fiind primul episcop ce a purtat vreodată acest titlu, şi este întronizat în Catedrala din Timișoara în data de 29 noiembrie a aceluiaşi an. Este decorat cu Ordinul „Coroana României” şi devine senator de drept în Senatul României (1939).

La sfârșitul anilor treizeci și în anii patruzeci, activitatea episcopului Pacha este umbrită de avântul național-socialiștilor. Înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1934, el merge în audienţă la Hitler pentru a-l convinge să intervină împotriva agitaţiilor anticatolice ale naziştilor bănăţeni. După august 1944, el va fi adesea acuzat de colaborare cu naziștii, deşi nu a fost niciodată susţinătorul acestei mişcări.

În 1941, Augustin Pacha a avut o întrevedere cu şeful Grupului Etnic German, căruia îi cedează clădirile şcolilor confesionale din Banat, în schimbul predării religiei în aceste instituţii şi limitarea persecuţiei asupra catolicilor. „Eu, în calitatea mea de episcop catolic al credincioșilor din Banat, a căror majoritate sunt de origine germană și din care o bună parte s-au încadrat în organizația fascistă Grupul Etnic German din România, nu am putut să ramân pasiv și să nu particip la manifestațiile lor, deoarece atunci credincioșii m-ar fi desconsiderat. Astfel am participat la mai multe manifestații organizate de organizația fascistă Grupul Etnic German”, avea să declare Augustin Pacha în anii următori, când avea să fie acuzat de spionaj pentru Vatican.

În anul 1948, în Dieceza de Timișoara erau 360.000 de credincioși în 164 de parohii și 236 preoți. În acelaşi an, este degradată la rangul de protopopiat, activitatea ordinelor religioase calugărești și a asociațiilor catolice fiind total interzisă. Seminarul teologic, precum și toate școlile confesionale catolice sunt confiscate.

În 18 iulie 1950, regimul comunist îl arestează pe bătrânul episcop în casa parohială din Carașova (jud. Caraş-Severin). Un grup de 44 de preoţi catolici sunt, de asemenea, arestaţi. Astfel, în cursul aceluiaşi an, între 10 și 17 septembrie, la Bucureşti s-a desfășurat unul din cele mai sinistre procese politice staliniste din istoria României, numit “Spionii Vaticanului”. Atât în timpul anchetei, cât şi la proces, Augustin Pacha a explicat limpede care a fost scopul audienţei sale la Hitler sau participarea la manifestaţiile Grupul Etnic German.

În urma procesului, episcopul Pacha, atunci în vârstă de 80 de ani, a primit cea mai grea pedeapsă. A fost condamnat la 18 ani de carceră, 10 ani de pierderea drepturilor cetățenești, şi a primit obligaţia să achite câteva amenzi considerabile. Însă, grav bolnav de cancer și aproape orb, Augustin Pacha este grațiat la 1 iunie 1954 şi se întoarce la Timișoara, după trei ani înduraţi în închisoarea de la Sighet.

În seara zilei de 4 noiembrie 1954, la orele 18.30, s-a stins din viață. Participarea din toate parohiile la acest eveniment a fost foarte mare. Funeraliile au avut loc în ziua de 8 noiembrie 1954, când un număr considerabil de credincioşi au ales să-l conducă pe episcopul Dr. Augustin Pacha pe ultimul drum. Strada dedicată episcopului martir Augustin Pacha, o punte spre trecutul nostru istoric, se află în cartierul Cetate din Timişoara (vezi harta).

Surse: 

1. Augustin Pacha – Wikipedia

2. Adevărul

3. Banatica