Epidemiile de ciumă şi holeră din Timişoara

Timisoara in orice colt de Romanie > povestile noastre > Epidemiile de ciumă şi holeră din Timişoara

Ciuma, pesta sau „moartea neagră”, după cum mai este numită, s-a extins cel mai mult, în Europa, în secolul XIV, când tătarii au adus-o pe litoralul Mării Negre. În acea perioadă, boala a omorât aproximativ 25.000.000 de oameni. O altă boală epidemică gravă, holera, a ajuns și ea pe continentul european în secolul XIX. Aceste pandemii au făcut mii de victime și în Banat, în diferite perioade.

Epidemiile de Ciumă

Una dintre marile epidemii de ciumă s-a răspândit în Banat între 1509 și 1511, o alta în 1533 și încă una în 1603, când la Timișoara se aflau 12.000 de turci și tătari. În epidemia din 1731, mor și șase dintre primarii bănățeni. Un alt an al ciumei a fost anul 1738, când oamenii au fost infestați din cauza unui regiment de infanterie. În luna martie a acelui an, molima a ajuns în rândul populației civile. O comisie sanitară a izolat atunci bolnavii de cei sănătoși și a amenajat spitale în 13 dintre casele turcești de lângă cimitire. Tot în acel an, s-a hotărât arderea celor morți din cauza faptului că solul mlăștinos nu permitea îngroparea lor la adâncimea potrivită. În luna august, boala a ucis 497 de persoane și a contaminat alte 63. Boala a început să regreseze la începutul anului 1939, în luna martie fusese îngropat ultimul bolnav, iar în mai au fost eliberați din carantină ultimii contaminați. Tot în mai s-a făcut și prima procesiune la capela Rosalia, sub drapelul ciumei. Pe zidurile capelei scria „Senatul şi poporul oraşului Timişoara mulţumesc cu legământ solemn şi evlavios Domnului, prin a cărui infinită milostenie ciuma s-a stins. Protectorul sfânt al Banatului, Sf. Ioan de Nepomuk, a intervenit şi i-a ajutat patriei periclitate de evenimentele potrivnice… ” În 12 noiembrie, va fi sfinţită piatra de temelie a statuii ciumei.

Epidemiile de holeră

Epidemiile de holeră s-au repetat la mai multe intervale de timp. Cea mai des menționată este molima dintre 1831 și 1836. Aceasta este semnalată la Iecea mare, la Jimbolia, unde din cauza ei au murit mai mult de 1.000 de oameni. Și la Timișoara epidemia a făcut victime. Astfel, în 1831 s-au înregistrat peste 1.361 de morţi, iar în 1832, 1.028.

Surse: Banaterra.eu, primariatm.ro

Foto: historia.ro