Participanţi timişoreni la Marea Unire din 1 Decembrie 1918

Timisoara in orice colt de Romanie > povestile noastre > Participanţi timişoreni la Marea Unire din 1 Decembrie 1918

Unirea Banatului cu România a fost proclamată la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, însă instaurarea administraţiei româneşti în această s-a desfăşurat cu întârziere şi cu multe obstacole, din cauza ocupaţiei sârbe şi franceze. În 1918, în ciuda restricţiilor şi impedimentelor impuse de trupele de ocupaţie străină, bănăţenii au răspuns la Chemarea Consiliului Naţional Central, şi s-au îndreptat spre Alba Iulia, pentru a lua parte la actul solemn.

Procesul de alegere a delegaţilor, cu însemnătate pentru bănăţeni, a fost pe toate căile împiedicat să aibă loc. În plus, până şi cei care au reuşit să fie aleşi, au fost împiedicaţi să părăsească Banatul. Armata sârbă patrula constant graniţa cu Ardealul pentru a opri trecerea bănăţenilor în Ardeal. În final, 359 de membri oficiali au reprezentat Banatul la Alba Iulia, proveniţi din toate categoriile sociale şi principalele organizaţii politice, sociale şi culturale bănăţene. Pe lângă aceştia au participat un număr mare de români bănăţeni din tot Banatul (din aproximativ 255 de localităţi bănăţene). Participarea bănăţenilor la Marea Adunare de la Alba Iulia ar fi fost mai mare dacă nu ar fi fost interzisă călătoria spre Ardeal.

44 de membri din toată regiunea Banatului se aflau în Marele Sfat Naţional, printre care se numărau şi Caius Brediceanu şi Traian Novac. Totodată, delegaţia din Timişoara era formată din: Coriolan Băran, Cornel Crăciunescu, Octavian Dobrotă, Nestor Porumb, George Adam, Cornel T. Albu, Ioan Balinţ, Pompiliu Ciobanu, Aurel Cosma senior, George Despot, Lucian Georgeviciu, Coriolan Musteţiu, George Miculescu, Petru Talău, Sabin Evuţian, Tiberiu Mărgineanţu, Valeriu Mihai, Gheorghe Roşcoban, Ştefan Gherman, Ioan Plavoşin, Moise Doboşan şi Gheorghe Popovici.

Coriolan Băran, unul dintre delegaţii oficiali din Timişoara, îşi amintea, în 1968, atmosfera de la Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie 1918: „Atmosfera din sală: entuziasm de nedescris, urale continue. Marea majoritate a delegaţiilor stăteau în picioare. În sală nu era l0c pentru 1200 de scaune. Cu to frigul de afară, în sală era o căldură înăbuşitoare. Delegaţii îşi ştergeau cu batistele sudoarea de pe faţă. Cei mai mici de statură se străduiau să se ridice în vârful picioarelor ca să şi vadă desfăşurarea adunării şi pe conducătorii ei, nu numai să audă discursurile. Pentru aceasta, sărmanii, trebuiau să facă eforturi supraomeneşti. În faţa mea erau postaţi doi oameni foarte mici de statură, protopopul dr. Ştefan Cioroianu şi [Teodor] Bucurescu, director şcolar, ambii bănăţeni de-ai mei, din Comloş. Oamenii nu se puteau împăca nicidecum cu faptul că ei sunt mărginiţi numai să asculte discursurile şi nu pot să vadă cu ochii şi desfăşurarea Adunării.

(…) Elanul şi entuziasmul a ajuns la paroxism când a fost cetită şi adoptată cu unanimitate Hotărârea Marii Adunări Naţionale, cuprinsă în IX articole. La sfârşitul Adunării, toţi cei prezenţi au intonat Deşteaptă-te, Române!. În timpul cât a durat şedinţa Marii Adunări Naţionale din sală, pe platoul de lângă zidurile cetăţii, Adunarea populară a celor 100.000 de români, care au venit din toate colţurile Transilvaniei şi Banatului să asiste la Marele Sfat al Unirii, se desfăşura cu acelaşi entuziasm.

Rând pe rând au urcat la tribună persoane din conducere, care au părăsit şedinţa Marii Adunări Naţionale în acest scop, arătând poporului însufleţit însemnătatea momentului prin care trecem şi cari ţineau la curent mulţimea cu cele ce se discutau în sala de şedinţă. Mulţimea imensă, pe timp de iarnă, ore întregi nu s-a clintit de la locul Adunării şi cu entuziasm de nedescris a aplaudat şi aclamat pe vorbitori.”

Unirea Banatului cu România avea să fie consfinţinţă la 3 august 1919, când armata română a intrat în Timişoara, în piaţa care din acel moment se va numi „Piaţa Unirii”.

Surse: Ioan Muntean, Vasile Mircea Zaberca, Mariana Sârbu – Banatul şi Marea Unire 1918, Editura Mitropoliei Banatului, 1992/ Enciclopedia României

Sursă foto: Wikipedia